VOLUNTAR IN SPITAL – de Caroline Zgortea

descărcare

<< Timp. Timpul este ceva ce pare sa ne scape printre degete, ceva de la abstract la iluzoriu si totusi este ceva ce simtim ca trece in fiecare zi, ramanand mereu cu impresia ca nu avem suficient. Am descoperit insa ca timpul poate fi oprit. La fel cum timpul uneori trece prea repede, iar alteori mult prea usor. Dar cert este ca uneori, in situatii speciale, timpul pare a se opri.

Suntem speciali si unici fiecare dintre noi. Fiecare cu talentele si darurile lui. Cu toate ca suntem diferiti si chiar in asta consta magia, in anumite privinte suntem la fel. Avem cu totii nevoie de apreciere, de iubire, de zambete, lumina, bucurii, de a fi vazuti pentru ceea ce suntem si de a fi ascultati. Avem nevoie sa primim si sa daruim. As tinde sa spun ca avem mai multa nevoie sa daruim, in acele moment simtindu-ne mai impliniti. Conform unor studii realizate de psihologi de la universitatile din America pe copii de gradinita si clase primare, ei s-au simtit mai fericiti atunci cand au putut darui decat atunci cand au primit.

Despre voluntariat se scriu multe si sunt nenumarate proiecte si programe in desfasurare in Romania de care nu stiam pana de curand, cand am participat la Gala Societatii Civile, marcand chiar editia aniversara de 15 ani. Nu stiam de toata daruirea de care sunt capabili oamenii, de cat de multe realizeaza societatea civila. De cat de mare nevoie este de voluntariat – de timp, resurse, zambete si multe altele. Am aflat insa mergand cu oamenii minunati din cadrul programului “Voluntar in Spital” care se desfasoara la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Marie Curie. Programele derulate de Asociatia de Medicina pentru Sanatate Publica au castigat 2 premii la Gala anul acesta, printre care si premiul I pentru Eficienta.

Mai ca nu-mi gasesc ordinea cuvintelor in dorinta mea de a impartasi cum e sa faci parte din “Voluntar in Spital”, caci sunt atat de mult pe care as dori sa vi le spun, atatea pe care as dori sa vi le arat. Cred ca mai corect spus este cum se simte sa fii voluntar la Marie Curie. Timpul petrecut acolo nu mi se pare nici odata suficient, mai ales atunci cand te pregatesti de plecare si copiii vin dupa tine sa te intrebe daca mai vii si maine. De fiecare data imi e greu sa le spun ca nu voi fi a doua zi, ci peste doua. “Dar eu nu voi mai fi peste doua zile!” Se mai intampla sa iti raspunda.

Toti copiii sunt deosebiti, insa unii iti raman in amintire mai mult decat altii si imi amintesc de o fetita adorabila, cu ochi albastri, limpezi si mari, cu carlionti de care m-am indragostit pe loc! Foarte hotarata si directa mi-a spus ca am papuci urati si sa o las in pace. Si-a luat carutul cu papusa si s-a plimbat in continuare singura pe holul sectiei de chirurgie. A refuzat sa se mai joace cu noi. Am ramas total surprinsa cand a venit la mine, inainte sa plec, sa imi arate adidasii ei roz cu sclipici, sa ma conduca pana la iesirea din sectie si sa imi spuna pe un ton imperativ – “Sa vii si maine!” Nu s-a uitat la mine cand a spus asta, insa a facut-o dupa. Si a mai spus o data – “Sa vii si maine, da!?” Cand m-am dus din nou, D. nu mai era. Din fericire, plecase acasa. Imi amintesc cata grija avea tatal ei de ea, caldura si afectiunea care se simtea intre ei.

Asta se intampla la inceputul voluntariatului meu. In seara aceea am plans cand m-am intors acasa. Ce am realizat dupa acea seara este o detasare. Nu o detasare care duce inspre nepasare, ci o detasare de care ai nevoie pentru a fi acolo, pentru a putea oferi copiilor tot ceai mai bun – voie buna, zambete, bucurie, caci e vorba despre ei. Si la un moment dat, intelegi de ce te afli acolo, de ce te tot duci si iti devine drag acel spatiu. Sunt copii mai timizi care nu se lasa prea usor atrasi de jocurile si culorile pe care le aduci in salon, de aceea simti ca ai primit in dar soarele cand iti zambesc si se deschid, ba chiar vin sa te ia de mana sa iti arate ce-au mai facut. Cand auzi – “Credeam ca ma voi plictisi in spital, insa nu este asa, pentru ca sunteti voi!” te emotioneaza si zambesti larg la randul tau. Sau atunci cand, la plecare, vin parintii si iti multumesc pentru timp si povestile spuse, cum a fost piesa “Pancinello” cu care am fost in turneu pe sectii.

Avem zile tematice, avem zile in care jucam carti, avem zile in care citim si spunem glume, avem zile in care construim sau doar desenam si am vazut atatia copii talentati acolo, copii pentru care viata abia acum incepe. E adevarat ca nu toate povestile sunt cu happy end, insa eu nu sunt in masura sa vorbesc despre asta. Iti trebuie tarie sa fii voluntar in spital, insa o afli pe parcurs, cu fiecare zi petrecut acolo.

As spune ca povestea acestui spatiu este magica. Dupa ce am aflat de la Raluca de inceputurile acestui program si tot ce insumeaza el, simt mai mult decat oricand ca sunt in locul potrivit, cu oamenii potriviti, la momentul potrivit. Sunt fericita sa pot fi alaturi de Silvia si Iuliana, coordonatoarele activitatilor voluntarilor si toti colegii, care ca si mine, aleg sa doneze timp. Pentru mine, timpul petrecut acolo este un dar si nu exista zi in care sa nu invat ceva. Invat despre viata, despre oameni, despre mine si as indrazni chiar sa spun ca primesc mult mai mult decat daruiesc. Mai sunt zile in care ajung obosita seara la spital, insa de fiecare data plec cu mai multa energie. Nu exista sa nu te prinda entuziasmul si bucuria copiiilor si a colegilor. Nu exista sa fii oboist cand esti acolo. Sunt conexiuni speciale care se creeaza la un nivel profund intre oameni, amintiri de care iti amintesti cu drag, care te fac sa zambesti.

O mica frantura din ce insumeaza “Voluntar in Spital”, caci sunt multe de povestit si cu drag as face-o si alta data.>>

Caroline Andreea Zgortea

Advertisements

50.000 de zambete cu “Voluntar in Spital”

Astazi este o zi speciala!!!! Este sarbatoare!

Astazi va povestim despre NUMARUL MAGIC…

STITI CARE ESTE NUMARUL MAGIC “VOLUNTAR IN SPITAL”?

50.000

 
Din luna august 2013 si pana astazi (februarie 2017)….am facut sa zambeasca fix 50.000 de copii internati (in Spitalul M.S.Curie si Centrul de Recuperarea N.Robanescu).
 

Multumim tuturor celor implicati: voluntari, sponsori, sustinatori, prieteni, parteneri!!!!

#voluntarinspital , #producemschimbare
293588_152579594824285_8297801_n

GALA NATIONALA A VOLUNTARIATULUI 2016

Cristina noastra este VOLUNTARUL ANULUI IN DOMENIUL SANATATII!

FELICITARI Cristina Cocan!
FELICITARI Amsp Charity si FELICITARI TUTUROR VOLUNTARILOR care au muncit anul acesta pentru acest proiect (“AdM”)!!!! Silvia Biba, Silica Bratila, Andreea Manoliu. Ispas Ionela, Iuliana Alexe-vlasceanu, Silviu Onofrei, Madelaine Bold, Roxana Pigulea, Ștefan Bogdan Grăjdan, Raluca Tănase, Cristian, Silviu, Melania si toti ceilalti oameni de suflet care ne-au ajutat/sustinut!!!!

INCHEIEM ANUL …. frumos!!!!!

15492208_1061589517301848_4478868357833781879_n

IUBIM TRADITIILE…. PASTRAM TRADITIILE SI CREEM TRADITII :) ….

PENTRU CEL DE-AL DOILEA AN… Mos Nicolae a poposit la sectia de oncologie a spitalului de copii Marie Curie (Budimex)….in zori de zi…pe ascuns…cu multa multa dragoste….

CEI VINOVATI: Mihaela David si “PRIETENII”.

Au mai raspuns prezent (la ora 5 dimineata): Madelaine BoldDumitru Vlasceanu, Iuliana Vlasceanu….si multi altii…nestiuti…. 🙂

15319122_1204492746310039_9110542791664638002_n

Iata gandurile lui Miky  la inceputul acestei zile dupa ce …. “s-a intamplat”:

Ajutor de Mos 007, permiteti sa raportez:
cumparat 35 cadouri, impachetat, aranjat, livrat pachet la 6,30 trecute fix. Misiune indeplinita! Copii fericiti!
p.s. va multumesc mult pentru ajutor! Pentru anul viitor va pun o vorba buna la Mosu’ ;)”

15284127_1204492689643378_3852870834947153608_n

MULTUMIM TUTUROR CARE NE AJUTA SA CONTRIBUIM LA BUNASTAREA (ATAT CAT SE POATE) COPIILOR SPITALIZATI .

Echipa “Voluntar in Spital”

15392966_301265096940459_7394558565813046826_o

GALA VOLUNTAR in SPITAL 2016… MOMENTUL LOR…al VOLUNTARILOR

Bună tuturor,

 Asociaţia de Medicina pentru Sanatate Publica este onorata sa va adreseze invitaţia de a participa vineri,

9 Decembrie 2016, la Spitalul M.S.Curie – Sala Amfiteatru, între orele 14.00- 17.00,

la ….

„GALA VOLUNTAR ÎN SPITAL” – Ediţia II-a.

Evenimentul îşi propune sarbatoreasca timp de câteva ore acei oameni tineri prin care se schimba lumea din jurul nostru si întreaga comunitate: voluntari, medici, donatori, susţinatori, reprezentanţi ai mass-media şi ai autoritaţilor.

Programul „Voluntar în Spital” are ca scop asigurarea serviciilor de sprijin pentru pacienţi şi a oportunităţilor de voluntariat care să permită comunităţii implicarea activă în procesul de îngrijire a copiilor trataţi în cele doua centre medicale partenere (Spitalul M.S. Curie si Centrul de Recuperare neuropsihomotorie Dr.N. Robanescu).

În urma analizei efectuate de asociaţie (cu privire la evoluţia şi impactul programului (în perioada iunie 2013 – noiembrie 2016), s-a constatat ca VOLUNTARII, prin activitaţile pe care le desfaşoara, pot aduce îmbunătăţiri reale în vieţile copiilor spitalizaţi [dar si apartinatorilor 🙂 ]

În cifre…. cei 3 ani de activitate inseamna :

…..peste 400 de voluntari care au donat  un numar de aproximativ 34.000 de mii de 0re si, prin activitatile special create, au desenat zambete pe fetele copiilor spitalizati 🙂 (peste 47.000 de mici pacienti).

Pentru a participa la eveniment, va invitam sa ne transmiteti confirmările dumneavoastră prin email, la adresaamspcharity@gmail.com la telefon: 021.405.60.79;

Va aşteptam cu tot dragul,

Echipa de coordonatori ai programului “Voluntar in Spital”

______________________

Asa a fost anul trecut:

MULTUMIM!

img_4740

Oana si prietenii ei… intotdeuna langa noi…

Dragi prieteni (ai programului de suport al PACIENTILOR “VOLUNTAR IN SPITAL”),

De ceva vreme avem in voluntara noastra Oana un ajutor de nadejde.In fiecare an Oana strange alaturi de prietenii ei banuti si ne “aprovizioneaza”; Datorita acestor OAMENI MINUNATI avem acum materiale pentru activitatile noastre in sprijinul copilasilor spitalizati.

Asadar,

Multumim din suflet:

Oana si Valeriu Minculete, Marius Anghel, Iulian și Cristina Stefan, Cristina Daniela Marin, Vlad și Anca Isciuc, Luci și Oana-Maria Aldoiu, Daniela Iosif, Răzvan Tatu, Carmen Dunăreanu, Eugen Dunăreanu, Gina Buznea, Vasilica Roșca, Mihaela Motronea, Bianca Roșioru, Dana Dodan, Alina Banciu, Dragoș Dineci, Marius Andrei, Adrian Gheorghe, Adriana Stan, Oana Banuț, Lavinia Voicu.

20161121_102004

20161121_101844

20161121_102020

20161121_095638

20161121_102210

20161121_102444

 

 

 

 

 

Roxana: “Semnificatia acestui program pentru mine se ramifica pe trei planuri…”

14333223_1189583021117110_3974622784373053180_n

13394207_1101531999922213_323567095631749641_n

Sunt Roxana Pigulea, am 31 de ani, economist si din ianuarie 2016 sunt voluntar in spital. Decizia de a ma alatura programului a venit rapid, desi era un gand foarte, foarte vechi, insa neanalizat prea mult – o rezolutie pentru noul an, o scurta cautare pe internet si trimiterea rapida a aplicatiei. Intre timp, Voluntar in Spital, prin programul ADM, a devenit job-ul meu de weekend.

Semnificatia acestui program pentru mine se ramifica trei planuri:

  1. Zambetele copiilor

Este ceva despre care vorbeste fiecare voluntar din spital si au dreptate, te face sa uiti de orice si poate sa apara cu atat de putin efort (Voluntar in Spital a si primit Premiul pentru Eficienta din cadrul Galei Societatii Civile 2016). De fiecare data cand intram pe coridoarele sectiilor, incarcati cu jocuri si minunatii, suntem intampinati de perechi de ochi timizi si nerabdatori ce ne privesc din usile saloanelor. Sunt orele in care uiti de orice si te bucuri de bucuria copiilor, incerci sa ii descoperi, sa afli ce le place, sa te adaptezi ritmului lor. Uneori sunt ore pline, agitate, cu veselie si chicoteli, in care invatam despre animale, masini, printese, cuvinte, baloane si cine mai stie ce, alteori sunt ore linistite, petrecute in tihna, in care povestim si confectionam bratari sau alte decoratiuni.

  1. Colegi minunati

Sunt oameni frumosi, activi, calzi, care rapesc din timpul petrecut cu copiii lor, soti/sotii, familie, prieteni, care fug de la serviciu sau de la scoala spre spital, care se trezesc devreme si in weekend pentru a veni la spital. Una din marile castiguri ale acestei activitati sunt momentele petrecute cu ei dupa finalul activitatilor cu copiii. Sunt colegi creativi, care te inspira, care te sustin si care te ajuta sa cresti, cu o dorinta imensa de implicare si langa care simti ca activitatile tale chiar au un impact.

  1. Dezvoltare personala

Imi aduc aminte de ceea ce mi-a fost spus de catre o colega in prima mea zi in spital: “Noteaza-ti ce ai simtit azi si reciteste dupa 6 luni – vezi cum te simti atunci si compara!”. Nu am notat :), insa am retinut – nu le poti face pe toate si e in regula. Am invatat insa sa ma joc, sa ascult pe cei din jur, sa ma ascult pe mine, sa imi gasesc ritmul, sa mi-l adaptez celor din jur, incat sa ajungem la acel echilibru din care poti aduce bucurie si te poti bucura. Am invatat ca echipa e acolo si ai nevoie de ea, iar ea se formeaza din voluntari, personalul medical, parinti si copii si pentru a lua tot ce e mai bun din activitatea noastra e nevoie de toti implicati. Am invatat ca pentru un moment de bucurie e nevoie doar sa fi acolo deschis si cu tot sufletul!

Un gand de final, ce nu imi apartine: “Binele se construieste in fiecare zi!”

14232967_1178802172195195_7816418210955991112_n

13669773_1128655443876535_4446687358615942745_n

13726719_1131794546895958_6857122389461531588_nMULTUMIM ROXANA…ESTI UN OM SI VOLUNTAR MINUNAT!

1959341_597532130322205_1189397473_n